sâmbătă, 16 februarie 2008

am sa stau in intuneric pana cand o sa reusesc sa vad evidentul,o sa stau in umbra cand o sami pot vedea umbra,am decis sa invat sa ma bucur si am descoperit ca nu imi place,am decis sa invat sa sufar si am descoperit ca numi place,totul pare banal si banalul este un cuvant care are o semnificatie puternica,nimeni nu vrea sa fie penibil,toti vrem sa fim speciali si totusi nimeni nu face nimic pentru asta,sunt claustrat si ma simt inutil sa iau masuri,am inceput sa vad idei si incerc tot mai mult sa le transpun in concret,ma lovesc d prostie si incompetenta si cel mai rau doare ca nu provin din nestiinta ci din complacerea in ceva ce nu aduce decat involutie refuzul progresului,refuzul chemarii creatoare si teama ca totul ar putea fi mai bun,nu vreau perfectiunea,caut o lume perfecta,perfectiunea nu e in om ci in clipa,deci nu se poate pune problema unei contradictii caci viata noastra este o clipa,totul dispare totul apare totul se destrama totul se reconstruieste...clipa in schimb e unica...e perfecta...e irecuperabila...o sa vad idei pana cand o sa zbor departe...
demonul din mine e bolnav...respira...traieste...ma injura si vrea cva mai bun...ive kille all my demons...fuckin bastards they ve promised...

Niciun comentariu: